Prima aparitie a "blues-ului" nu este bine precizata si este cel mai adesea datata intre anii 1870 si 1900, o perioada care a coincis cu emanciparea sclavilor si tranzitia de la sclavism la mici producatori agricoli din sudul Statelor Unite ale Americii.
Etimologic vorbind, "Blues" se refera la o stare de spirit de tristete, depresie sau melancolie. In secolul al XIX-lea, sintagma era folosita ca un eufemism pentru politie si starile de delir ingrozitoare provocate de dependenta psihica generata de abstinenta de la consumul de droguri sau bauturi alcoolice.
Insa, "Bluesul" este un gen muzical vocal si instrumental, care s-a dezvoltat in S.U.A. in randul comunitatilor afro-americane, avand ca baza cantecele spirituale, rugaciuni, psalmi strigaturi si cantece. Genul a evoluat de la muzica vocala neacompaniata a lucratorilor negri saraci intr-o larga varietate de stiluri si subgenuri cu variatii regionale care a traversat S.U.A si mai tarziu Europa si Africa.
Formele si genurile muzicale, considerate in prezent "blues" precum si "country music" s-au dezvoltat in acelasi regiuni in timpul secolului al XIX-lea din sudul Statelor Unite ale Americii. Inregistrari "blues" si "country" pot fi gasite inca din 1920, cand industria muzicii americane s-a dezvoltat si chiar a creat categorii de marketing denumite "race music" si "hillbilly music" pentru a vinde muzica negrilor si respectiv a albilor. La acea vreme nu exista o impartire clara intre "blues" si "country", cu exceptia rasei cantaretului.
La fel ca si alte genuri muzicale precum jazz, rock and roll, heavy metal sau hip hop, "blues" a fost acuzat ca fiind "muzica diavolului" ("devil's music") si ca incita la violenta si fapte antisociale. Astfel, la inceputul secolului XX, genul "blue" avea o reputatie proasta. Insa, W.C. Handy, compozitor si muzician, este cel care reuseste sa faca bluesul mai respectat in randul populatiei americane albe. Artistul mai este numit "Parintele bluesului".
Ulterior, bluesul s-a impus si a exercitat o influenta considerabila asupra muzicii americane si celei de tip western, devenind parte a genurilor ragtime, jazz, bluegrass, rock and roll, hip-hop, muzica country si cantece pop.
O forma cunoscuta a muzicii blues este "Blues&Soul", care s-a dezvoltat in perioada 1960 - 1970 si combina elemente de soul si muzica urbana contemporana. Unul dintre pionerii acestui gen a fost Bobby Bland si piesa "The Thrill Is Gone" semnata de BB King. Blues&soul s-a bucurat de o mare popularitate in anii 1980. Printre muzicienii "Blues&Soul" se regasesc: ZZ Hill, Otis Clay, Latimore, Little Milton, Johnny Adams, Solomon Burke, Wilson Pickett, Bobby Rush si Johnnie Taylor.
Bluesul clasic este o tema de 12 masuri, construite din trei secvente si cuprinde o schema "Intrebare si raspuns" (Call-and-Response).
"Blues" cuprinde numeroase genuri dintre care amintim: Acid Blues, African blues, Blues Drama Blues-rock, British blues, Canadian blues, Chicago blues, Country blues, Delta blues, Gospel blues, Jazz blues, Memphis blues, Piano blues sau Soul blues.
De asemenea, mai sunt genuri muzicale care nu sunt "blues", dar pot contine influente din acest gen.
In prezent, "Blues" este o componenta importanta a mostenirii culturale americane si afro-americane.
Artisti romani
A.G. Weinberger, Bega Blues Band
Artisti straini
Louis Armstrong, Ray Charles, Memphis Slim (jazz - blues); B.B King, Eric Clapton (modern blues - 1950); Jimi Hendrix, Led Zeppelin, The Doors, Fleetwood Mac, Santana, The Rolling Stones (blues sfarsitului 1960, rock music).
sursa
http://www.muzica.ro/genuri-muzicale.html